Nu stiu la ce-or fi sperat oficialii giulesteni de la acest recurs. Chiar nu stiu si nu inteleg pentru ce atata circ, daca s-a pus lacatul pe cusca clovnilor? Imi vine in minte fuga lui Costelus Zotta pe un stadion de fotbal, cand era gata sa bage un presedinte de club la puscarie. Ce facuse el…Lasase echipa Rapid sa execute repede o lovitura libera, fara sa duca fluierul la gura si a iesit un gol, cu care s-a castigat un meci. Bineinteles ca l-a validat, in timp ce Gino Iorgulescu sarea gardurile, impins de cele 145 de kilograme ale lui intr-un sprint nebunesc ca sa-i bage pe gat file din regulamentul de fotbal. Cu siguranta ca in cazul in care l-ar fi prins, Costelus n-ar mai fi ajuns niciodata la Rapid. Nici nu vreau sa ma gandesc unde ar fi ajuns. Il cunosc binisor si mi-ar fi parut rau de el. Asa si cu recursurile astea. Au fost brichetele clasate? Au fost! Cica nu se mai baga pe stadioane decat de astea fluorescente, ca sunt vizibile iar arbitrii ghicesc traiectoria si au timp sa se fereasca. Si daca stau prost cu sprintul, opresc meciul ca altfel ii da afara Mircea Sandu…S-a dus naiba speranta Rapidului, ca de cea a lui Zotta cu siguranta vom mai auzi.
Rapidul Sperantei
aprilie 9, 2008 · 4 Comentarii
Categorii: Apel Rapid
Tagged: Costel Zotta, fotbal, Gino Iorgulescu, Rapid
Suflet – Fotbal 4-2
aprilie 9, 2008 · 14 Comentarii
Sunt suporter al lui Liverpool. O stie multa lume. Si nu de 5 ani si nici de 10, de vreo 30 si ceva. Ma rog, nu conteaza asta. Conteaza ca aseara, echipa cu care simpatizez a demonstrat odata mai mult ca are suflet mare. Am inghetat la driblingurile lui Walcott pentru ca in numai un minut sufrageria sa se transforme in stadion. Motanul Mishu sarise in tavan direct din canapea visand probabil la o armata de soricei aflati in vacanta, Irina, prietena mea, nu mai intelegea de ce era zgariata, in timp ce eu jubilam aplaudand in picioare un final de poveste. Liverpool a dus in 5 minute scorul la 4-2, schimband toata istoria unui meci in care Arsenal a jucat fotbal aristocrat. N-a fost suficient pentru ca de obicei, pe Anfield se castiga cu sufletul. De data asta a fost cu sufletul la gura, dar performanta e cu atat mai spectaculoasa cu cat la final “You ll Never Walk Alone” a fost cantat si de fanii lui Arsenal, ca si cum victoria era si a lor. Da a fost si a lor, insa Liverpool joaca semifinala Champions League cu Chelsea. Ce surpriza…Parca a mai jucat-o de vreo doua ori…Si legenda continua: